Uitati de parinti, evitati de angajatori si ignorati de autoritati. E soarta orfanilor care, dupa ce ies din internate, se pomenesc singuri in fata unor ecuatii pe care nimeni nu i-a invatat sa le rezolve. Nu au un loc de munca, nu au unde sta si nici nu au pe nimeni care sa ii sprijine. Asa ca locuiesc pe unde nimeresc, mananca pe apucate si viseaza la un trai mai bun.

Pro-tv

Desi are diploma de bucatar, n-a reusit sa se angajeze, asa ca la cei 29 de ani spala podelele intr-un oficiu postal. 

Nu are cine sa o sustina. Parintii i-au intors spatele inca de cand avea un an. 

De atunci copilaria ei a fost ciopartita prin diferite orfelinate. In unele, conditiile nu erau mai bune decat in grajd, asa ca sanatatea ii este subreda acum. 

Iar de 7 ani asteapta sa obtina o locuinta sociala, stand intr-un rand care pare sa nu se mai miste. 

La fel e si in cazul lui Sergiu.

Orfan si el, a absolvit un colegiu, a facut armata si apoi a venit la centrul Vatra.

Iar faptul ca randul s-ar putea micsora in urmatorii ani este o utopie.  

Intre timp, Ingrida se gandeste ca ar trebui sa elibereze curand locul sau pentru un alt adolescent orfan, dar unde s-o apuce – nu stie. 

Si nici macar nu are cine sa-i raspunda la aceasta intrebare, intr-o tara in care orfanii nu sunt nici ai propriilor parinti, si nici ai statului.